Te enervează femeia care pare să controleze totul. O judeci pentru că este „arogantă”. Apoi o întâlnești pe alta, care vorbește cu încredere în public, și o admiri atât de mult încât îți spui: „Eu n-aș fi niciodată ca ea”.
Par două reacții opuse, dar amândouă te pot duce spre o comparație dureroasă cu tine însăți. Una te face să respingi o trăsătură. Cealaltă o așază pe un piedestal.
Legea Reflexiei, așa cum o folosesc eu, este un instrument de întrebări despre trăsăturile percepute la ceilalți, nu un verdict că orice persoană care te deranjează îți „oglindește” obligatoriu un defect.
Începem cu un comportament, nu cu o etichetă
Să luăm exemplul unei colege despre care spui: „E autoritară”.
Ce a făcut concret? A întrerupt o discuție? A cerut respectarea unui termen? A decis fără consultare? Acțiunile sunt diferite și nu trebuie puse în aceeași categorie.
Întreb apoi: în ce situație din viața ta ai făcut și tu ceva comparabil, chiar la o scară diferită? Dacă ai stabilit ferm o regulă pentru copil sau ai coordonat un proiect, ce sens ai dat atunci propriului comportament?
Scopul nu este să găsim cu orice preț „dovada” că ești la fel. Dacă nu există un exemplu, nu-l inventăm. Explorăm ceea ce este adevărat în experiența ta.
De ce admirația poate să te micșoreze
Poate o admiri pe femeia care începe un proiect nou. În mintea ta apare concluzia: „Ea e curajoasă. Eu sunt fricoasă”.
Dar „curajoasă” nu este un obiect. Ce a făcut efectiv? A vorbit într-un LIVE, a cerut un preț, a luat o decizie dificilă? Poți găsi în propria viață un moment concret în care ai făcut un pas în ciuda incertitudinii?
S-ar putea să descoperi că ai manifestat o trăsătură în alt domeniu: ai susținut pe cineva, ai apărat o limită sau ai învățat de la zero un lucru greu.
Nu spunem că toate experiențele sunt identice. Descoperim dacă imaginea de sine s-a îngustat într-un singur verdict: „Eu nu pot”.
Critica rămâne și o responsabilitate a celui care critică
Dacă cineva te umilește sau te jignește, nu folosim „reflexia” ca să spunem că ai provocat ori că meriți acea reacție. Felul în care te tratează ceilalți nu devine vina ta.
Putem explora simultan două lucruri: un comportament nepotrivit al celuilalt și semnificația pe care tu ai construit-o despre propria valoare. Uneori ai nevoie de o limită, de informații sau de protecție; nu doar de o schimbare a perspectivei.
Exercițiu: de la adjective la scene reale
Alege o persoană pe care o admiri sau o judeci intens. Scrie:
- Ce trăsătură îi atribui?
- Prin ce acțiune concretă am tras concluzia?
- Unde am făcut și eu ceva asemănător? Există un exemplu real?
- Cum judec propria acțiune, comparativ cu a ei?
- Ce nu văd când o pun exclusiv deasupra sau sub mine?
La final, revino la persoana respectivă. Reacția ta este la fel de intensă? Ce ai putea face diferit în relația cu ea?
În Metoda CLAR folosesc aceste întrebări împreună cu alte repere, în funcție de situație. Dacă te compari constant cu alte femei sau te urmărește critica mult timp, poți afla cum lucrăm individual.
Ce se schimbă când nu mai pui întreaga ta valoare într-o singură trăsătură pe care o vezi la altcineva?