Maternitate și identitate

Copiii au crescut. Și eu cine mai sunt, dincolo de rolul de mamă?

· Iulia Bobeica

Ani la rând, programul tău s-a organizat în jurul unui copil. Ore de școală, mese, drumuri, griji, discuții despre examene și planuri. Apoi copilul crește. Începe să ia propriile decizii, petrece mai mult timp în afara casei sau se mută.

Poate ești bucuroasă pentru el. Și, în același timp, poate simți un gol greu de explicat.

Nu trebuie să alegi între cele două emoții. Pot coexista bucuria pentru independența copilului și tristețea pentru schimbarea unui ritm de viață.

Când o parte importantă a zilei tale dispare

Să luăm un exemplu ipotetic. O femeie obișnuia să întrebe în fiecare după-amiază: „Ce ai pentru mâine?”. Acum fiica ei îi spune: „Mă descurc, mamă”.

Femeia răspunde că este în regulă. Dar seara observă că nu mai știe ce să facă. Poate se simte inutilă. Poate încearcă să dea și mai multe sfaturi, ceea ce duce la tensiuni.

Ce s-a întâmplat, exact? Fiica a spus că se descurcă. Concluzia „Nu mai are nevoie de mine, deci nu mai contez” este o interpretare posibilă, nu un fapt automat.

Poate ai o altă poveste. Poate ai așteptat de mult să ai spațiu și te simți eliberată. Nu presupunem că toate mamele trăiesc această etapă la fel.

Ce înseamnă pentru tine să fii o mamă bună?

Uneori, un rol devine atât de important, încât nu mai observăm cât din imaginea de sine am legat de el.

Înainte să-ți spună cineva „Găsește-ți un hobby”, poate ai nevoie de o întrebare mai profundă: „Ce cred că se întâmplă cu valoarea mea dacă nu mai sunt necesară în același fel?”

De unde vine această concluzie? În ce moment ai simțit că ești apreciată mai ales pentru ceea ce faci? Există și alte situații în care ai fost prețuită pentru prezența ta, pentru felul tău de a fi, pentru alegerile tale?

Nu încercăm să negăm ce ai oferit familiei. Explorăm dacă rolul poate rămâne important fără să îți ocupe întreaga identitate.

Ce îți spun valorile de astăzi?

Valorile se văd în felul în care folosești timpul, energia și resursele, nu numai în ceea ce declari că este important.

Privește ultimele trei luni. Ce activități ai ales spontan? Pentru ce ai făcut loc chiar și în perioade aglomerate? Ce teme te atrag și îți dau energie când nimeni nu așteaptă ceva de la tine?

Poate descoperi că îți place să înveți, să creezi, să lucrezi cu oamenii, să călătorești sau să petreci mai mult timp cu partenerul. Nu există o singură rețetă de „regăsire”.

Exercițiu: un spațiu care îți aparține

Scrie trei propoziții, fără să le editezi:

  • „Când nu mă ocup de ceilalți, mi-ar plăcea să…”
  • „Mă opresc pentru că îmi spun că…”
  • „Un pas mic, pe care îl pot face fără să aștept o schimbare uriașă, este…”

Dacă apare o concluzie dureroasă despre tine, nu o combate forțat. Observă ce situație concretă o activează și ce alte perspective pot exista.

În programul individual „Întoarcerea la tine”, pornim din prezent, explorăm percepțiile și lucrăm cu alegeri în acord cu valorile tale. Nu trebuie să încetezi să fii mamă ca să te descoperi și în alte roluri.

Poate că întrebarea nu este „De cine mai este nevoie acum?”, ci „Ce îmi doresc să construiesc în etapa aceasta a vieții mele?”.

← Vezi toate articolele din categorie